Cookie
Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică, mai frecventă în rândul copiilor, caracterizată prin leziuni eritematoase, pruriginoase. Evolueaza cu exacerbări periodice, fiind motiv de stress și de nopți pierdute atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Boala apare în primul an de viață, după vârsta de 3 luni, la 60% dintre pacienți și înainte de vârsta de 5 ani în 80-90% din cazuri. Afectează 1-3% dintre adulți.
Diagnosticul de dermatită atopică este clinic în marea majoritate a cazurilor, iar pacienții sau părinții lor în cazul copiilor pot pleca din cabinetul medicului dermatolog cu informații clare despre tratamentul pe care îl vor urma.
Având în vedere cauzele interne și externe multiple care declanșează, întrețin și exacerbează leziunile, este necesar ca părinții să înțeleagă ce trebuie să evite sau să schimbe pentru ca viața copiilor lor să fie cât mai aproape de normalitate.
A doua greșeală este o diversificare precoce, cu alimente neadecvate varstei!
Alimentația secolului XXI reprezintă una dintre greșelile principale în declanșarea puseelor de dermatită atopică.
Având în vedere debutul precoce al dermatitei atopice se recomandă ca metoda preventivă, mai ales pentru copiii cu părinți atopici sau cu astm bronșic, alăptarea exclusivă minim 6 luni de zile și diversificarea după această vârstă. În plus, există studii care recomandă utilizarea de probiotice și suplimente nutriționale de către mamele care alăpteză cu scopul de a preveni apariția dermatitei la copii sau pentru a reduce severitatea acesteia.
Diversificarea se face treptat, cu introducerea alimentelor de bază cât mai naturale, fără adaos de aditivi, coloranți sau conservanți alimentari.
În cazul pacienților cu alergii alimentare se pot efectua diete de scurta durata (3- 6 săptămâni) de evitare a alergenilor (lapte de vacă, oua, gluten, soia, alune sau nuci, pește). Daca simptomatologia se ameliorează pe perioada dietei, iar la reintroducerea alimentului apar din nou leziuni pe piele, atunci se recomandă evitarea acestui aliment pe o perioadă între 6 luni și 4 ani.
Majoritatea copiilor cu alergii alimentare vor tolera odată cu creșterea laptele de vacă, ouale, soia sau glutenul,cu excepția alergiei la alune si nuci. De aceea, după 12 sau 24 luni de evitare, se poate reincerca includerea în alimentație a acestora fără a exacerba leziunile de dermatită atopică.
Unii pacienți exagerează cu diete hipoalergice stricte fără ca acestea să fie necesare. Acești pacienți încep regimuri drastice după efectuarea unor teste de screening (Ig E-uri totale sau specifice, testele alergologice prick si patch, teste la diverși alergeni ) care uneori pot fi fals pozitive sau care nu se corelează cu afectarea cutanata. Mulți dintre pacienții sensibili conform testelor alergologice nu vor dezvolta modificări cutanate după ingerarea acelui aliment.
În special la copii, riscul dietelor restrictive îndelungate este reprezentat de dezvoltarea unor deficite nutriționale care au impact asupra creșterii și dezvoltării copilului. Există numeroase studii care au verificat impactul acestor diete de evitare cu rezultate semnificative: copii cu dermatită atopică au nevoie de un aport proteic mai mare, de acizi grași , vitamine ( A, C, D,E, B2, B3) și minerale (Ca, Fe, Zn). De aceea, dietele restrictive trebuie efectuate numai de pacienții cu exacerbări severe ale bolii și cu completarea dietei cu substante similare care să asigure nutrienții necesari. Ajutorul nutriționiștilor și al medicilor este important.
O altă greșeală a pacienților cu dermatită atopică este reprezentată de îmbrăcăminte!
Pacienții cu dermatită atopică trebuie să acorde importanța necesară acestui aspect. Trebuie să evite îmbrăcămintea sintetică, strâmtă sau aspră și să evite țesăturile care zgârâie. Recomandarea principală este bumbacul, un material natural care absoarbe transpirația și protejează pielea. Sunt și haine de corp din lână merinos, un tip aparte de lână cu o textură moale, fină, elastică, care ajută la reglarea temperaturii și absoarbe umezeala, protejând astfel pielea. Matasea sau combinațiile cu bumbac, lână sau bambus oferă comfort și protecție pielii și sunt foarte bine tolerate de copii.
Pacienții cu dermatită atopică trebuie să evite hainele care prezintă cusături aspre în special în contact cu leziunile și etichetele în zona cefei. De asemenea, trebuie să fie atenți la dezbrăcatul bluzelor – leziuni de dermatită atopică apar în zona lobului urechilor și sunt agravate de traumatismele repetate, provocate de dezbrăcatul în grabă.
Încălțămintea ocluzivă combinată cu șosete neabsorbante provoacă transpirație excesivă și pot exacerba leziunile de la nivelul picioarelor.
Greșit este folosirea detergentilor agresivi pentru hainele pacienților cu dermatită atopică!
Detergenții folosiți pentru spălarea hainelor pacienților cu dermatită atopică trebuie sa fie cât mai blânzi, existând detergenți speciali pentru pielea sensibila. Hainele trebuie clătite suplimentar, pentru îndepărtarea reziduurilor din țesături. Recomand părinților și pacienților să nu folosească balsam de rufe și pentru copii mici sub 1 an și a celor cu leziuni extinse hainele care vin în contact direct cu pielea ar trebui călcate.
Gresit este expunerii la poluanți si alergeni aerogeni!
Polurea aerului și fumul de țigara joacă un rol în declanșarea dermatitei atopice. Studii realizate în grădinițe au demonstrat faptul că aspiratul de 2 -3 ori pe săptămână, curățarea prafului, pânzelor de păianjen, a mucegaiului ajută la diminuarea simptomatologiei la copii cu dermatită atopică.
O temperatură constantă sub 25 de grade și umiditatea între 50 și 70% în casă previn deshidratarea suplimentară a pielii.
Unii părinți folosesc greșit săpunuri obișnuite pentru spălarea copiilor cu dermatită atopică!
Se recomandă băi calde, nu fierbinți, pot fi efectuate la 2 zile, nu e necesar mai des și nu îndelungate, de aproximativ 5 minute. Contrar așteptărilor, baia deshidratează pielea. De aceea, se recomandă dușuri calde, cu geluri de duș speciale pentru pielea uscată și sensibilă sau băi cu uleiuri care să rămână pe piele la ieșirea din apă. Produsele de spălat trebuie să curețe delicat pielea, să nu conțină săpun, parabeni, coloranți, parfumuri sau alte substanțe care să agreseze tegumentul. Există produse pentru duș special concepute pentru nevoile pielii pacienților cu dermatită atopică, sub formă de gel de duș pentru întreținerea pielii pacienților cu forme ușoare de dermatită atopică sau ulei de duș pentru pacienții cu pielea foarte uscată. Uleiul de duș se poate pune și în apa de spălat pentru crearea unui filtru la suprafața apei și astfel pielea rămâne hidratată la ieșirea din apă.
Având în vedere etiologia genetică a dermatitei atopice și părinții lor pot folosi geșuri pentru piele uscată.
Dupa baie, pielea trebuie uscată prin tamponare cu prosoape moi absorbante. Prosoapele sintetice pot zgâria pielea, iar ștergerea prin frecare, deși calmează pe moment pruritul, irită pielea.
Urmatorul pas: hidratarea pielii după baie, cu creme sau balsamuri emoliente. De obicei, pacienții nu acordă timp acestui aspect sau renunță la emoliente imediat ce observă ameliorarea leziunilor. Multi părinți consideră că pot întrerupe aplicarea de emoliente dacă nu mai sunt leziuni roșii pe piele, dar cremele au rol în repararea barierei cutanate, limitează piederea de apă la nivelul pielii și protejează tegumentul față de factorii externi. O barieră cutanată integra face ca leziunile de dermatită atopică să apară mai rar. O cremă emolientă specială pentru dermatita atopică trebuie să intre ușor în piele, să hidrateze intens, să calmeze pruritul , să nu conțină parabeni sau parfumuri. Pacienții trebuie să aplice aceste emoliente minim o dată pe zi. Creme de întreținere trebuie aplicate și la nivelul buzelor sub formă de balsam de buze hidratant. Pentru spălarea feței se pot folosi soluții micelare pentru o îngrijire ușoara.
Greșeli de tratament!
Tratamentul dermatitei atopice este stabilit de medicul dermatolog în funcție de severitatea afecțiunii. Intervine în această etapă complianța pacienților și mai ales a părinților la tratamentul propus.
Există trei tipuri de greșeli: părinți care tratează în exces (fără prescripție medicală) cu produse cortizonice topice, mai ales cele florurate, pe perioade îndelungate, ducând la atrofie cutanată și alte efecte secundare ale corticoterapiei, sau o a doua categorie, care continuă tratamentul cu dermatocorticozi pe perioade mult mai lungi decât prescripția medical (uneori luni de zile) care duc la efecte secundare de multe ori ireversibile, și o a treia categorie reprezentată de părinții care refuză tratamentul dermatocorticoid adecvat copiilor atunci când aceștia prezintă leziuni de dermatită atopică severă din teamă.
Noi explicăm foarte corect cum se administrează tratamentul: de câte ori, pe ce perioadă, ce cantitate, pentru a evita apariția efectelor adverse.
Dar nu orice leziune roșie este de dermatită atopică. Pacienții cu dermatită atopică nu sunt imuni față de alte boli cutanate. De exemplu, o leziune roșie de tinea tratată cu corticosteroid topic probabil se va exacerba. Când apar placi roșii diferite ca aspect față de cele cunoscute de dermatită atopică sau care nu trec la tratamentul topic obișnuit, pacienții trebuie să se prezinte la dermatolog pentru diagnostic si tratament corespunzator.
Trăim în era informațiilor rapide și a site-urilor de socializare, iar un simplu mesaj pe grupul de mamici de pe internet stârnește un întreg lanț de recomandări în ceea ce privește ce cremă să aplici copilului cu dermatită atopică, diverse sfaturi de tratament medical sau “naturist” , de creme bio realizate în casă sau reclame la terapii minune. Parinții trebuie să înțeleagă caracterul cronic al bolii, sa stabilească un ritual de îngrijire a copilului si să aleagă cu discernământ sfaturile primite. Cel mai important este consultul dermatologului, singurul în masură să explice clar cum să evite aceste greșeli si să stabilească împreună cu părinții tratamentul adecvat.
Dr. Poenariu Raluca